I. Structura externă a tulpinei (Mugure terminal; Mugure lateral; Nod; Întrenod). Structura internă a tulpinei; Măduva; Lemn primar; Lemn secundar din primul an; Lemn secundar în al II-lea an; Cambiul; Liberul; Suberul; Periderma; Epiderma exfolidă).


     Tulpinile plantelor lemnoase (ex. stejar, fag, măr, salcâm) sunt special adaptate pentru susținere, transport și protecție. Pe măsură ce planta crește, structura externă se modifică pentru a face față condițiilor de mediu și îngroșării în grosime.
     1. Scoarța (coaja)
• Parte vizibilă, exterioară, cu rol de protecție
• Este formată din:
    o Periderm (strat protector, înlocuiește epiderma)
    o Straturi de floem secundar (aflate sub periderm)
• Poate deveni crăpată sau solzoasă la plantele bătrâne
     2. Peridermul (înlocuiește epiderma la plantele mature)
• Format din:
    o Suber (plută) – țesut protector, impermeabil
    o Felogen (cambiu subero-felodermic) – țesut meristematic lateral
    o Phelloderm – strat intern, asemănător cu parenchimul
• Are rol în protecție mecanică și împotriva pierderii de apă
     3. Lenticule
• Structuri punctiforme, vizibile pe scoarță.
• Permit schimbul de gaze între interiorul tulpinii și atmosferă.
     4. Muguri
• Se dezvoltă pe suprafața tulpinii, în funcție de specie.
• Pot fi:
    o Terminali – la vârf, responsabili de creșterea în lungime;
    o Axilari (laterali) – pe marginea frunzelor, pot forma ramuri.
     Funcții ale structurii externe:
• Scoarță – protecție mecanică și chimică;
• Suber – barieră împotriva deshidratării și dăunătorilor;
• Lenticule – schimb de gaze;
• Muguri – creștere și formarea de noi ramuri.

Structura internă a tulpinei la plantele lemnoase. Imagine © Cartdidact

Structura externă a tulpinei la plantele lemnoase

     Tulpinile plantelor lemnoase (ex: stejar, măr, salcâm) prezintă o structură internă complexă, adaptată pentru susținere solidă și transport eficient pe distanțe mari. Aceste plante trec de la structura primară la o structură secundară prin activitatea cambiului.
     1. Epiderma (la tulpinile tinere)
• Strat superficial, unistratificat.
• Are rol de protecție împotriva pierderii apei.
• Este înlocuită ulterior de periderm (scoarța lemnoasă).
     2. Scoarța include:
o Colenchim și parenchim cortical (la început, ca țesuturi vii);
o Floem secundar (liber) – format de cambiu; transportă seva elaborată;
o Periderm – format din suber (plută), felogen (cambiu subero-phellodermic) și phelloderm.
     3. Cambiul vascular
• Țesut meristematic lateral.
• Produce:
    o Spre interior: xilem secundar (lemn);
    o Spre exterior: floem secundar (liber).
• Asigură îngroșarea în grosime a tulpinii.
     4. Lemnul (xilem)
• Constituie masa principală a tulpinii.
• Format din:
    o Xilem secundar recent (lemn viu, alburn) – transport activ;
    o Xilem vechi (lemn mort, duramen) – rol de susținere.
• Conține: vase conducătoare, fibre sclerenchimatice, parenchim.
     5. Măduva
• Țesut parenchimatic aflat în centrul tulpinii tinere.
• Devine redusă la maturitate.
• Este separată de raze medulare (benzi radiale între fasciculele conducătoare).
     Particularități ale plantelor lemnoase:
• Floem secundar – transportul sevei elaborate;
• Cambiu – îngroșare secundară;
• Xilem secundar – transportul sevei brute, susținere;
• Periderm – protecție (înlocuiește epiderma).