Statele Antantei și Triplei Alianțe. Începutul războiului. State neutre. Intrări în război, lupte și evenimente majore (pe straturi separate) pentru anii 1914, 1915, 1916, 1917 și 1918. * Deconectați straturile marcate cu ”minus” (-) după vizualizare pentru a evita suprapunerea informației.

Antanta, poster rus, 1914. Reprezentare alegorică a Franței (Dragostea), Rusiei (Credința) și Angliei (Speranța).

Antanta

O strângere de mâini între împăratii german și austro-ungar, Wilhelm al II-lea și Franz Josef, și regele Italiei Victor Emmanuel al III-lea (care ascunde un documentul la spatele său, dând de înțeles că are alte planuri în război). Caricatură de epocă.

Puterile Centrale

Momentul asasinării arhiducelui Franz Ferdinand și al soției sale. Tablou de A. Belterame, La Domenica del Corriere, 12 iulie 1914.

Atentatul de la Sarajevo (28 iunie 1914)

Infanteria franceză în timpul primei bătălii de pe Marna, septembrie 1914. Fotografie anonimă.

Bătălia pe Marna (1914)

Shaykh al-Islam al Imperiului Otoman declară jihad-ul împotriva Antantei, noiembrie 1914. Fotografie de epocă prelucrată color.

Intraea Turciei în război (1914)

”Echilibrul european”. Caricatură despre neutralitatea italiană: Victor Emanuil, asistă la o luptă cu odgon între Puterile Centrale și Antanta.

Intrarea în război a Italiei și Bulgariei (1915)

„Oferte” pentru România, revista Furnica, 12 mai 1915. Poster de propagandă britanic legat de intrarea României în război, revista Punci, 1916.

Intraea României în război

Președintele Wilson în fața Congresului, anunțând ruperea relațiilor oficiale cu Germania, 3 februarie . Fotografie de Harris & Ewing prelucrată color.

Intrarea în război a SUA și Greciei (1917)

Arestarea generalilor. Tablou de Ivan Vladimirov, 1917. Sursa: http://blog.fontanka.ru/posts/139793/

Revoluția și lovitura de stat bolșevică în Rusia (1917)

     În toamna anului 1918, războiul devenea din ce în ce mai nesustenabil pentru Germania. Pe Frontul de Vest, aliații au lansat o ofensivă de succes. Trupele germane se confruntau cu dificultăți severe de aprovizionare și tulburări interne, iar ca urmare, frontul era pe punctul de a se prăbuși. În aceste condiții, a fost luată decizia de a înceta lupta. Armistițiul a fost semnat în pădurea Compiègne, la nord-est de Paris, într-un tren special amenajat, folosit de înalții comandanți ai celor două tabere.
     Acordul a inclus următoarele puncte importante:
Încetarea ostilităților: Germania a trebuit să oprească imediat luptele și să retragă trupele pe pozițiile lor.
Retragerea trupelor: Germania s-a angajat să-și retragă trupele din teritoriile ocupate, inclusiv Franța, Belgia și Luxemburg.
Dezarmarea: Armata Reich-ului a trebuit să predea cea mai mare parte a armamentului greu (artileria, tancurile și să distrugă avioanele de luptă).
Ocupația: Partea vestică a țării (zona Ruhr și altele) a fost ocupată de forțele Aliaților pentru a asigura punerea în aplicare a condițiilor armistițiului.
     Armistițiul de la Compiègne a pus capăt luptei de pe frontul de vest. În Germania, acest lucru a dus la revoluție și căderea monarhiei, care, la rândul său, a deschis calea Republicii de la Weimar. De asemenea, a accelerat prăbușirea Imperiilor Austro-Ungar și Otoman, iar în multe dintre fostele lor teritorii au avut loc schimbări teritoriale semnificative.
     Armistițiul de la Compiègne nu a fost doar o încheiere a unui conflict, ci și un moment crucial care a modelat peisajul politic al Europei în secolul al XX-lea. În zilele noastre, 11 noiembrie este comemorat în multe țări ca Ziua Armistițiului sau Ziua Veteranilor, fiind un simbol al păcii și al sacrificiilor făcute în timpul războiului.

Armistițiul de la Compiègne, 11 noiembrie 1918. Semnarea ducumentului în vagonul-salon al mareșalului francez Ferdinand Foch. Tablou de Maurice Pillard Verneuil.

Armistițiul de la Compiègne (11 nov. 1918)