Zona agriculturii irigate. Mesopotamia. Orașe-state șumeriene. Babilonul antic. Extinderi teritoriale (sec. XVIII - VI î.Hr.) Codul lui Hammurabi (1792–1750 î.Hr.). Regele Nabucodonosor al II-lea (605–562 î.Hr). Resurse, căi comerciale.

        Leagănul primei civilizaţii a fost ţara situată între fluviile Tigru şi Eufrat – Mesopotamia, termen care înseamnă „Ţara dintre fluvii” (după cuvintele greceşti: mesos = mijloc şi potamos = fluviu). Cele două fluvii vor da viaţă regiunii, transformând-o, prin efortul oamenilor, într-o țară fertilă. 
        Fluviile Tigru și Eufrat au favorizat dezvoltarea agriculturii. Trăind într-o regiune foarte fertilă, dar și secetoasă în același timp, popoarele Mesopotamiei au desecat mlaștini și au dezvoltat sisteme de irigaţii. De asemenea, ei erau meșteșugari iscusiți, care confecționau ceramică, arme, unelte, bijuterii.

Un sat din Mesopotamia antcică, reconstrucție. Sursa: es-static-dn.net

Mesopotamia

În mileniul IV î. Hr. se aşază în această zonă sumerienii, primul popor cunoscut în istorie, întemeind civilizația sa – Sumerul, compusă din mai multe orașe-state. Lor le datorăm invenţia roţii, a plugului, agricultura bazată pe irigaţii, cunoştinţele ştiinţifice, în special de matematică şi astronomie, scrierea și altele. 
Treptat, Mesopotamia a fost locuită și de alte popoare: akkadieni, asirieni, babilonieni, chaldeeni. Ele au întemeiat primele oraşe-state și regate proprii.

Ruinele ziguratului (templului) consacrat zeiței Lunii din orașul Ur, situat în sudul Mesopotamiei, secolul XXI î.Hr.

Sumerul

        Orașul Babilon s-a înființat în a doua jumătate a mileniului III î.Hr. pe malul Eufratului, în Mesopotamia Centrală. Lumea babiloniană s-a construit pe acel fundament de civilizație fertilă care a fost Sumerul. Având o poziție geografică favorabilă, la intersecția unor importante drumuri comerciale, Babilonul cunoaște în milieniul II î.Hr. o ascensiune puternică.
        Oraşul se împarte în două, el este tăiat drept pe la mijloc de un fluviu mare, adânc şi repede, numit Eufrat, care vine din Armenia. Prin urmare, zidul din afară se prelungeşte şi de-o parte şi de alta până la marginile fluviului. Oraşul are numeroase case cu trei sau patru nivele şi este străbătut de străzi drepte, care se taie de-a curmezişul cu cele ce duc spre fluviu. În fața fiecărei străzi se aflau nişte portiţe
de aramă care dădeau tot spre fluviu.
        Principala intrare în Babilon era poarta zeiței Iștar, care era acoperită cu ceramică smălțuită de culoare albastră.

Poarta zeiţei Iştar din Babilon. Pe zidul porţii lui Iştar se află leul – simbolul regalității babiloniene.

Babilonul

Codul lui Hammurabi – cea mai veche culegere de legi din lume. Codul, scris probabil în jurul anului 1760 î.Hr., cuprindea 282 de articole de lege, care erau destul de aspre. Textul acestui cod a fost săpat pe
un stâlp de 2,25 metri, descoperit de arheologul Jacque de Morgan în 1902.

Stela pe bazalt negru cu incrustarea Codului lui Hammurabi. Partea de sus mărită: Hammurabi în fața lui Samash, zeul soarelui și al justiției. Muzeul  Louvre, Paris

Codul lui Hammurabi (1792–1750 î.Hr.)

Un alt important rege al Babilonului a fost Nabucodonosor al II-lea (605–562 î.Hr). El a readus Babilonul după o perioadă de criză în rândul celor mai bogate orașe din lume.
Un simbol al orașului au fost Grădinile Suspendate, pline cu arbori ș i plante. Orășenii se mândreau cu Turnul lui Marduk, înalt de 91 m, care a fost probabil Turnul Babel.