Egiptul - dar al Nilului. Zonele agriculturii irigate. Cataracte. Oaze. Piramide. Resurse. Orașe și capitale. Egiptul și Asia Interioară în mileniile III-II î.Hr. Evoluții politice.

        Egiptul s-a format pe Valea Nilului care are o lungime de peste 6,5 mii km. Datorită revărsării apelor fluviului, pământul era fertilizat anual cu mâl roditor.
Un istoric grec a denumit foarte inspirat Egiptul ca ,,darul Nilului’’. Locurile propice așezărilor oamenilor erau pe malurile fluviului Nil (cel mai lung de pe Terra), care parcurge sute de kilometri prin deșert, vărsându-se în Marea Mediterană.
        Spre deosebire de alte râuri, Nilul se revarsă și se retrage anual, lăsând în urmă un sol foarte bogat, fertil, astfel încât cei care au trăit pe malurile sale, au putut construi un sistem de irigare bine proiectat. Fluviul Nil a contribuit la realizarea capodoperelor arhitecturale fără precedent. Egiptenii cultivau cereale, in, papirus, legume, viţă-devie. Dintre animale creşteau oi, vaci, porci. Egiptul devine unul dintre marii producători agricoli ai Antichităţii şi centrul unei strălucite civilizaţii.

Vedere al râului Nil în perioada revărsării

Egiptul - dar al Nilului

Vedere spre Medinet El-Fayoum. Tablou de Jean-Léon Gérôme, 1868–1870.  National Gallery of Art,  Washington, D.C.

Oaza Faiyum

Me;te;ugari egipteni la producția de cărămizi. Camera funerară a lui Rechmirê, Theba 

Resursele naturale ale Egiptului antic

       Piramidele egiptene sunt construcții antice de piatră de diferite proporții. Numărul lor maxim identificat este de 138. Majoritatea au fost construite ca morminte pentru faraonii din perioada Regatului Vechi și Mijlociu. Cea mai veche piramidă este considerată a fi Piramida lui Djoser, construită de arhitectul Imhotep în perioada 2667-2648. î.Hr.
       Cele mai faimoase piramide sunt situate la Giza. Trei dintre ele fac parte dintre cele mai mari structuri construite vreodată de om. Piramida lui Keops este cea mai mare piramidă din Egipt și este una dintre cele șapte minuni ale lumii.


Piramidele de la Giza. Fotografie de Ricardo Liberato

Piramidele egiptene

        Primele izvoare scrise ale istoriei Egiptului datează din anul 3000 î.Hr. de pe timpul întemeietorului primei dinastii Menes, regele Egiptului de Sus, care a cucerit Egiptului de Jos (Delta) și a unit cele două state. Egiptenii antici credeau că scrisul era un dar de la zeul Thoth. Hieroglifele este cuvântul pe care îl folosim pentru a descrie simbolurile antice egiptene ș i vine, de fapt, dintr-un cuvânt grecesc care înseamnă „inscripție sacră”. Această idee rămâne și astăzi în Egiptul contemporan. Limba oficială este acum araba, iar musulmanii cred că varianta scrisă a limbii este o artă sacră închinată zeului lor – Allah.
         În anul 1821 lingvistul Jean-François Champollion (1790–1832), folosind inscripția de pe „Piatra de la Rosetta”, a reușit să descifreze primele hieroglife egiptene care s-au dovedit a fi numele regilor Ptolemeu, Cleopatra, Ramses, Tutmos. Pentru această descoperire este considerat părintele egiptologiei. El a spus despre sine: „Eu sunt totul pentru Egipt, iar Egiptul este totul pentru mine”.