Sistemul nervos de tip difuz (hidra). Sistemul nervos de tip ganglionar (melc, râmă, caracatiţă, rac). III. Sistemul nervos de tip tubular (central, periferic). Evoluţia encefalului (om,  mamifere, păsări, reptile, amfibieni, peşti

     Sistemul nervos difuz este cea mai simplă formă de organizare nervoasă, întâlnită la animale nevertebrate primitive, cum ar fi hidra.
Caracteristici:
    • Nu are creier sau ganglioni.
    • Rețeaua nervoasă este distribuită difuz în tot corpul, sub formă de fibre nervoase simple.
    • Celulele nervoase sunt bipolare sau multipolare și sunt răspândite uniform în epiderma corpului.
    • Impulsurile nervoase circulă în toate direcțiile, fără o direcție precisă.
Cum funcționează la hidra?
    • Celule nervoase (neuroni) recepționează stimuli (tactili, chimici) și transmit impulsuri.
    • Rețea nervoasă simplă coordonează răspunsuri precum: contractarea tentaculelor, retragerea corpului.
    • Fibră nervoasă leagă celulele senzoriale și cele musculare.
Acest tip de sistem nervos permite răspunsuri reflexe simple, cum ar fi retragerea la atingere și mișcări de prindere a prăzii.

Imagine © Cartdidact

Sistemul nervos difuz. Hidra

     Sistemul nervos de tip ganglionar este o formă mai evoluată de organizare nervoasă, întâlnită la animale nevertebrate. Acest sistem are ganglioni (mici centri nervoși) conectați prin cordoane nervoase.
Caracteristici generale:
    • Prezintă ganglioni dispuși de-a lungul corpului.
    • Cordoanele nervoase fac legătura între ganglioni.
    • Este segmentar, reflectând structura corpului la multe nevertebrate.
    • Permite reacții mai coordonate și adaptate decât sistemul nervos difuz.
     Exemple și particularități:
1. Melcul (moluște gastrapode)
    • Are ganglioni cefalici (creier rudimentar) și ganglioni viscerali.
    • Nervii pleacă din ganglioni spre organe și mușchi.
    • Poate învăța răspunsuri simple și are simțuri dezvoltate (tentacule, ochi).
2. Râma (anellide)
    • Sistem nervos format din: Ganglioni cerebroizi (în zona capului) și Cordon nervos ventral cu ganglioni în fiecare segment.
    • Acesta controlează mișcările și răspunde la stimuli tactili, chimici, luminoși.
3. Racul (artropod)
    • Are: Creier (ganglioni suprabucali); Ganglioni subesofagieni; Lanț nervos ventral cu ganglioni pereche pe fiecare segment.
    • Simțuri dezvoltate: vedere, simț tactil (antene).
4. Caracatița (moluște cefalopode)
    • Are cel mai complex sistem nervos dintre nevertebrate cu creier bine dezvoltat, cu lobi și memorie.
    • Ganglioni și rețele nervoase sunt extinse în tentacule (care pot funcționa independent).
    • Este inteligentă, poate învăța, rezolva probleme etc.

 Sistemul nervos de tip ganglionar

     Sistemul nervos central (SNC) este componenta principală a sistemului nervos și este responsabil pentru procesarea informațiilor și coordonarea funcțiilor organismului. La vertebrate, SNC este format din creier și măduva spinării. Deși structura de bază este similară, există diferențe semnificative între clasele de vertebrate, cum ar fi peștii și mamiferele.
1. Pești
    • Structură generală: SNC este format din creier și măduva spinării, dar creierul este relativ mic comparativ cu cel al mamiferelor.
    • Creierul este împărțit în:
       o Prozencefal (creierul anterior): include bulbii olfactivi, foarte dezvoltați la pești, deoarece mirosul este un simț important.
       o Mezencefal (creierul mijlociu): bine dezvoltat, controlează în special vederea și coordonarea motorie.
       o Romboencefal (creierul posterior): include cerebelul, important pentru menținerea echilibrului și bulbul rahidian, care controlează funcțiile vitale.
    • Măduva spinării: transmite impulsuri între creier și corp; controlează reflexele.
2. Mamifere
    • Structură generală: tot creier și măduva spinării, dar creierul este mult mai dezvoltat, în special cortexul cerebral.
    • Creierul este împărțit în:
       o Telencefal: include emisferele cerebrale cu cortexul cerebral, sediul memoriei, gândirii, limbajului și conștiinței.
       o Diencefal: include talamusul și hipotalamusul, implicate în reglarea funcțiilor autonome și endocrine.
       o Mezencefal: implicat în reflexe vizuale și auditive.
       o Cerebel: extrem de bine dezvoltat, controlează mișcările fine și echilibrul.
       o Bulb rahidian: controlează funcții vitale precum respirația și ritmul cardiac.
    • Măduva spinării: mai complexă, cu un rol important în transmiterea impulsurilor și în reflexele complexe.
Diferențe între pești și mamifere (SNC)
• Dimensiunea creierului la pești este mică raportată la corp. La mamifere creierul este mai mare și foarte dezvoltat.
• Cortexul cerebral la pești este absent sau rudimentar. La mamifere – foarte dezvoltat.
• Funcțiile cognitive la pești sunt instinctuale, simple. La mamifere – dezvoltate: gândire, memorie, învățare.
• Simțurile dominante la pești sunt mirosul șe vederea. La mamifere – vederea, auzul, mirouls (variabil).
• Cerebelul la pești are controlul echilibrului la înot. La mamifere – exercită un ontrol fin al mișcărilor (locomoție complexă).

Sistemul nervos central la animale

     Evoluția encefalului reflectă o creștere treptată a complexității și dimensiunii sale, de la structuri simple la nevertebrate la un creier foarte dezvoltat la mamifere și om, permițând apariția unor comportamente tot mai sofisticate, capacități de învățare, memorie și adaptare la mediu.
    1. Nevertebrate (viermi, insecte, moluște)
• Au ganglioni nervoși și o rețea nervoasă.
• În unele cazuri (caracatița), encefalul este destul de complex.
• Capacități limitate de învățare și comportament instinctiv.
    2. Pești (vertebrate primitive)
• Au un encefal simplu, dar organizat.
• Zonele dezvoltate: bulbii olfactivi (mirosul) și mezencefalul (vederea).
• Comportament dominat de reflexe și instincte.
    3. Amfibieni
• Creier ușor mai dezvoltat decât la pești.
• Capacitate limitată de învățare și adaptare.
• Încep să se dezvolte emisferele cerebrale.
    4. Reptile
• Creier mai mare, în special telencefalul (emisferele cerebrale) și cerebelul.
• Încep să apară comportamente mai variate, ca vânătoarea activă.
• Cortexul este prezent, dar simplu – numit paleocortex.
    5. Păsări
• Creier relativ mare în raport cu corpul.
• Dezvoltare a unor regiuni ca hiperstriatumul (analog cortexului la mamifere).
• Comportamente complexe: migrație, comunicare vocală, unele forme de învățare.
• Unele păsări (corvide, papagali) au inteligență comparabilă cu primatele.
    6. Mamifere
• Salt evolutiv major: encefal mare și complex.
• Dezvoltare masivă a neocortexului – permite raționamentul, învățarea, planificarea.
• Creșterea cerebelului – pentru coordonare motorie fină.
• În primate, crește volumul lobilor frontali – asociat cu comportamente sociale, memorie, limbaj.
    7. Omul (Homo sapiens)
• Cel mai dezvoltat encefal dintre toate animalele.
• Neocortex foarte extins, mai ales lobul frontal.
• Capacitate unică de abstractizare, limbaj simbolic, gândire logică, conștiință de sine.
• Raport creier/corp mare: encefalizare ridicată.