Europa după pacea de la Westfalia (1648)

Pacea de la Westfalia (1648). Schimbări teritoriale. Posesiuni ale Habsburgilor spanioli și austriei. Schimbări teritoriale majore. Imperiul Romano-German și orașe imperiale. Expansiunea Imperiul Otoman în Europa.

        Pacea din Westfalia se referă la cele două acorduri de pace de la Münster și Osnabrück, semnate la 15 mai, respectiv 24 octombrie 1648. Acestea au pus capăt Războiului de Treizeci de Ani și au stabilit un nou sistem de relații internaționale. Pacea din Westfalia a fost rezultatul primului congres diplomatic modern. El a marcat începutul unei noi ordini în Europa, bazată pe conceptul de suveranitate a statului. Acordurile s-au răsfrânt asupra Sfântului Imperiu Romano-German, Spaniei, Franței, Suediei și Țărilor de Jos. Până în 1806, prevederile Tratatelor de la Osnabrück și Munster făceau parte din dreptul constituțional al Sfântului Imperiu Romano-German.

Pacea de la Münster (Westfalia). Tablou de  Gerard ter Borch, 1648,  Rijksmuseum, Amsterdam.

Pacea de la Westfalia (1648)

        Habsburgii spanioli au guvernat Spania și imensele sale teritorii între anii 1516-1700. În prima jumătate a acestei perioade, cunoscute și sub numele de Epoca Expansiunii, Spania a atins apogeul puterii sale. Ca urmare a Marilor descoperiri geografice, s-a construit Imperiul Spaniol. Sub controlul său, pe lângă partea spaniolă a Peninsulei Iberice, se aflau vaste teritorii în America, Indiile de Est Spaniole, Țările de Jos Spaniole, o mare parte a Italiei, alte teritorii din Marea Mediterană, precum Malta în Europa și enclave în Africa de Nord (Ceuta, Oran). Între anii 1580-1640, Habsburgii spanioli au dominat Portugalia și întregul său imperiu colonial. În a doua jumătate a sec. al XVII-lea, Spania Habsburgică a cunoscut un declin al puterii sale.
        Perioada domniei Habsburgilor spanioli a mai fost numită Secolul de Aur culturii, când au activat personalități remarcabile precum Pedro Calderón de la Barca, Miguel de Cervantes, El Greco, Francisco Suárez, Diego Velázquez ș.a.

Carol al V-lea înconjurat de dușmanii săi învinși (sultanul Suleiman, Papa Clement al VII-lea, Francisc I etc.). Tablou de  Giulio Clovio, sec. al XVI-lea.

Habsburgii spanioli

        Case de Habsburg a fost una dintre cele mai importante dinastii regale din Europa în Evul Mediu și Epoca Modernă. Au condus Țărilor Ereditare Austriece (1282-1804), apoi Imperiul Austriac (1804-1918), Sfântul Imperiul Romano-German (1438-1804), au avut demnități de regi ai Ungariei, Croației, Boemiei, Galiției, Spaniei și Portugaliei, principi și mari principi ai Transilvaniei (1691-1867), duci și mari duci ai Bucovinei (1773-1918), Toscanei, Cracoviei etc.

„Păunul Habsburgic” cu stemele ținuturilor dinastiei, Gravură anonimă, Augsburg, 1555

Case de Habsburg

        Sfântul Imperiu Roman, numit din 1512 și Sfântul Imperiu Roman de Națiune Germană a fost o uniune suprastatală multietnică a popoarelor germane, italiene, balcanice, france și vest-slave care a existat timp de 844 de an. Începuturile sale datează din 962, de la proclamarea imperiului la încoronarea regelui Otto I cel Mare al Germaniei de către Papa Ioan al XII-lea (reînvierea Imperiului Roman). A fost lichidat în 1806 de către Napoleon I Bonaparte.

Coroana imperiale a Srântului Imperiu Romano-German. Desen de Johann Delsenbach, 1751.

Sfântul Imperiu Romano-German

        După cucerirea Constantinopolului, în 1453, și până în 1683, Imperiul Otoman se afla în plină expansiune. Ultimele cuceriri în Europa a avut loc între anii 1669 și 1672, când turcii au ocupat Insula Creta și  cetatea poloneză Kamenets-Podolsky.
        Încercarea de a continua înaintarea pe continentul european a eșuat, în 1683, în bătălia de la Viena. După un asediu de două luni al capitalei Austriei, trupele Coroanei Uniunii Polono-Lituaniene sub comanda lui Ioan al III-lea Sobieski au adus o grea înfrângere armate otomane, triplu superioare numeric, comandate de Kara Mustafa, marele vizir al sultanului Mehmed al IV-lea. Victoria creștinilor a oprit războaiele de cucerire ale Imperiului Otoman pe pământ european, iar Austria a devenit cea mai puternică putere din Europa Centrală timp de decenii.