COLONIZAREA FENICIANĂ ŞI GREACĂ în sec XI-IV î.Hr.

Fenicia și colonizarea feniciană. Grecia. Orașe metropole. Colonizarea greacă. Colonii: milisiene, megariene, ionice, eoliene, ahaice, rodosiene și spartană.

        Fenicia (gr. Phoinikes - „roşu purpuriu”) este o regiune istorică de pe litoralul de est al Mării Mediterane care a fost leagănul unei dintre cele mai prospere civilizații ale antichității.
        Cele mai de seamă realizari ale fenicienilor au fost colonizarea și inventarea scrisului apropiat de alfabet. Ei au simplificat vechea scriere cuneiformă, atribuind fiecărui sunet consonantic un anumit semn grafic. Grecii vor realiza un alfabet complet, pe care-l utilizăm şi astăzi, creând semne grafice şi pentru vocale.

Alfabetul fenician este unul consonantic (nu notează vocalele), care  trebuie deduse din context (monedă cu discifrare de Jean-Jacques Barthélémy, 1758)

Fenicia. Realizarea alfabetului

Colonizarea feniciană, preponderent comercială, a început în sec. al XI-lea î.Hr. Timp de peste două secole, în Spania, Italia și Africa de Nord s-au constituite peste 300 de colonii permanente. Cel mai mare oraș metropolă era or. Trir. Colonizarea feniciană a fost contemporană şi concurentă cu cea greacă.

egustorii fenicieni comercializează obiecte de bronz la Cartagina. Ed. Liebig, seria despre evoluția comerțului și industriei, sfârșitul sec. al XIX-lea

Colonizarea feniciană

Cartagina (din feniciană "Noul oraș") a fost fondată în sec. al IX-lea î.Hr. de negustorii din orașul Trir și timp de două secole a fost dependentă de metropolă. Ascensiunea sa economică, dar și cucerirea Feniciei de către persani au dus la independența cetății care devine ea însăși o mare putere maritimă și comercială și metropolă în largă expansiune. Grecii și romanii i-au nimit pe cartagenezi puni. În perioada de apogeul al Imperiului Punic (sec. IV-III î.Hr.) orașul Catagena avea circa 500 mii locuitori și era cel mai bogat centru urban din zona Mării Mediterane alături de Alexandria egipteană.

Ascensiunea Imperiului Cartaginez Tablou de  J. M. W. Turner, 1815 Sursa: (http://www.the-athenaeum.org/art

Cartagina antică

        În secolul al VIII-lea î.Hr. a început un proces de colonizare. Mulți cetățeni plecau din polis și întemeiau noi așezări, numite colonii. Cetatea care organiza întemeierea noilor colonii pe teritorii noi se numea metropolă (oraș-mamă), de exemplu Miletul, Corintul, Megara, Atena și altele.
        În secolele VII–VI î.Hr. fenomenul colonizării capătă un caracter de masă. Cauzele colonizării pot fi explicate prin faptul că Grecia avea în cea mai mare parte soluri sărace și puțin productive, cu păduri puține și cu resurse limitate. Printre alte cauze au fost: suprapopularea, foametea, dezastrele naturale, războaiele de cucerire, dezvoltarea comerțului. Astfel, se formează un șir de colonii: în Africa (Cyrene, Naucratis); Italia (Neapolis, Tarent, Siracuza). Începând cu sec. al VII-lea î.Hr., au fost întemeiate colonii pe malurile Mării Negre (Histria, Tyras, Tomis, Callatis, Olbia etc.). Colonizarea a îmbogățit polisurile grecești, a intensificat legăturile comerciale și culturale dintre diferite părți ale lumii.

Argo. Tablou de Konstantinos Volanakis (fragment), sfârșitul sec. al XIX-lea

Colonizarea greacă

Meletul a fost un oraș grcesc prosper de pe litoralul de vest al Asiei Mici, care în sec. VII-VI î.Hr. a fost una din principalele metropole ale lumii antice. A întemeiat numeroase colonii pe țărmurile Mării Negre (Histria, Apollonia, Odessos, Tomis, Olbia, Theodosia etc.), în Propontida și pe țărmul Mediteranei răsăritene. Plinius cel Bătrân în lucrarea „Istoria Naturală” afirmă că Miletul a fondat 90 de colonii.

Poarta Pieței din Milet, monument de proporții din marmură, Muzeul Pergamon din Berlin.

Milet - marea metropolă a lumii antice

        Histria a fost întemeiată de colonişti greci din Milet în jurul anului 657 î. Hr. și a fost prima aşezare urbană de pe teritoriul românesc actual. Numele Histria provine de la numele râului la gurile căruia era situat ( „Pe Dunăre” - Istros).
        În Histria, prin 480-475 î. Hr., au fost bătute primele monede de pe actualul teritoriu al României. Sunt turnate din argint și au pe avers un vultur pe un delfin - simbolul oraşului, iar pe revers două capete umane inversate.

Situl arheologic Histria (vedere aeriană). Monede grecești emise la Histria

Histria antică

        Coloniile Tyras și Olbia au fost fondate de negustorii greci din Milet în jurul anului 600 î. Hr. pe litoralul Mări Negre la gurile râurilor Nistru (Tyras) și  Bug (Hypanis). Au avut o îndelungată perioadă prosperă cu o puternică influență asupra băștinașilor geți până la ascensiunea regelui Burebista. Acesta li-a cucerit și li-a inclus în marele său regat. După cucerirea romană orașele au făcut parte din provincia Moesia Inferior.

Situl arheologic Tyras

Tyras și Olbia - vecinii geților

        Colonia a fost fondată de grecii din orașele ionice în jurul anului 600 î.Hr., având numele inițial Massilia. Peste un secol orașul devine unul din principalele centre economice și comerciale din bazinul mediteranei de vest de rând cu Cartagina. Odată cu accesnsiunea Romei, o lungă perioadă a fost aliată a romanilor, păstrând caracterul său grecesc și influențând cultura latină. Și-a pierdut autonomia în anul 49 î. Hr., fiind cucerită de Cezar. Astăzi, este al doilea cel mai mare oraș din Franța.