SECȚIUNE PRIN RELIEFUL ROMÂNIEI ȘI REPUBLICII MOLDOVA DE LA VEST LA EST

Secțiune prin relieful României și Republicii Moldova de la Vest la Est: Câmpia de Vest - Podișul Moldovei.

     Câmpia de Vest este partea românească a câmpiei Tisei, ea însăși parte din câmpia Dunării mijlocii. Se întinde pe o lungime de peste 375 km și pe o lățime medie de 45 km.
     Câmpia de Vest este delimitată de râul Tur (la Nord), spre Est – de Dealurile de vest și Carpații Occidentali (la Est), spre Vest – de granițele cu Ungaria și Serbia (la Vest), de granița cu Serbia (la Sud).

Câmpia de Vest. Vedere lan în județul Timișoara. Sursa: www.regiuni.famouswhy.ro/

Câmpia de Vest

     Munții Apuseni sunt un lanț muntos din Transilvania, parte a Carpaților Occidentali. Cel mai înalt vârf este Vârful Bihor (1849 m). Sunt delimitați la nord de Râul Barcău, la sud de Râul Mureș, la vest de Dealurile și Câmpia de Vest, iar la est de Depresiunea Colinară a Transilvaniei. În Munții Apuseni se află peste 400 de peșteri.

Munții Apuseni. Vedere din ţinutul Moţilor, Valea Berbecului

Munții Apuseni

Depresiunea Colinară a Transilvaniei  este o unitate geografică din zona interioară a
arcului carpatic. Are un relief colinar, de unde și denumirea de colinară și este mărginită de cele
trei ramuri carpatice: Carpații Orientali (în nord și est), Carpații Meridionali (în sud) și Carpații
Occidentali (în vest).

Depresiunea colinară a Transilvaniei

Carpații Orientali reprezintă unul din marile segmente montane ale munților Carpați (partea de
Vest), și se află pe teritoriul României, Ucrainei, Slovaciei și Poloniei. Așa după cum indică și
numele. Prezentând o varietate largă de roci, aspecte geofizice, geologice și morfologice.
Înălțimile maxime depășesc 2000 m în Munții Rodnei și Munții Călimani.

Carpații Orientali (text sursă imagine)

Carpații Orientali

Subcarpații reprezintă o unitate de relief de altitudine mijlocie care se desfășoară atât la
exteriorul arcului carpatic, cât și în interiorul său (Subcarpații Moldovei, Subcarpații de
Curbură și Subcarpații Getici). Sunt o treaptă de relief între munți și regiunile joase de la
exteriorul acestora, fiind constituiți dintr-o asociere de culmi deluroase separate prin văi sau
prin depresiuni.
Subcarpații Moldovei sunt situați între valea Moldovei și valea Trotușului și sunt caracterizați prin
existența unor culmi deluroase care închid un șir de depresiuni submontane. Altitudinea lor
maximă este atinsă în Culmea Pleșului (911 m).

Subcarpații Orientali (text sursă imagine)

Subcarpații Orientali

Culoarul Siretului este un culoar de vale situat în Podișul Moldovei. Se suprapune văii și
versanților râului Siret de la intrarea sa în România pe la Vășcăuți și până la ieșirea sa în
spațiul Câmpiei Siretului. Are confluențe cu mai multe râuri majore: Moldova, Bistrița, Trotuș,
Bârlad și dezvoltare largă a luncii și un număr semnificativ de terase (8).

Culoarul Siretului (text sursă imagine)

Culoarul Siretului

Podișul Moldovei este situat în părțile de est și nord-est ale României, continuându-se în
Republica Moldova și Ucraina cu limitele: Prutul superior (nord), Valea Nistrului (est), Câmpia
Română, Dunărea și Marea Neagră (sud), Culoarul Siretului și Subcarpații Moldovei (vest).
Este cel mai întins podiș din țară cu altitudini diferite de 500-600 m în partea de N-V și 200 m
în N-E.

Podișul Moldovei (text sursă imagine)

Podișul Moldovei

Culoarul Prutului este un culoar de vale situat în Podișul Moldovei între România și Republica
Moldova și parțial cu Ucraina. Principalii afluenți, în partea dreaptă, sunt Ceremuș, Bașeu și Jijia
(cu afluentul principal Bahlui), iar în stânga, Larga, Ciuhur, Lăpușna, Sărata, Tigheci. Cele mai
coborâte cote se întâlnesc în lungul culoarului (130 m la Oroftina, 32 m în apropiere de
Ungheni şi sub 15 m spre confluență).