”Ş-acel rege-al poeziei, vecinic tânăr şi ferice,
Ce din frunze îţi doineşte, ce cu fluierul îţi zice...”
                                                           (Mihai Eminescu)

”Pe lângă neapărata condiţie de a plăcea, poezia este datoare să exprime trebuinţele societăţii şi să deştepte simţămintele frumoase şi nobile, care înalţă sufletul prin idei morale”. (Grigore Alexandrescu)

”Nu este de ajuns sa fii bun. Trebuie sa fii bun de ceva.” (Tudor Arghezi)

„Nu te îndepărta de carte! Citește și cărti bune și cărți rele, așa poți vedea și compara binele cu răul.” (George Bacovia)

”O singură rugăciune am: Doamne, să nu mă lași niciodată să fiu mulțumit de mine însumi.” (Lucian Blaga)

”Atunci când n-am sa mai pot iubi pe nimeni, voi muri. Voi care știți că meritați dragostea mea, aveți grija să nu mă ucideți.” (Geo Bogza)

”Dacă te-ai hotărât să spui adevărul, pregăteşte-te de suferinţă.” (Ioan Alexandru Brãtescu-Voineşti)

”Caragiale este cel mai mare creator de viaţă din întreaga noastră literatură.”
                                                                                                  (Garabet Ibrăileanu)

”Să nu uităm că de când s-a ivit pe Pământ omul a produs: fie desene în peșteră, fie cântece, dansuri... Adică există o parte creatoare a speciei umane pe care nu o poate opri nicio dictatură.” (Nina Cassian)

”Gingăşia copiilor m-a cucerit dintotdeauna. M-am apropiat de ei văzând, scriindu-le poezii vesele cu o nuanţă uşoară de ironie...” (Otilia Cazimir)

„Un om simplu nu are stimă decât pentru bunurile materiale, pentru autoritățile de toate zilele”. (G. Călinescu)

”Să nu ai milă de tine însuţi; dacă ai iubire, cheltuieşte-o pentru ceilalţi.” (Emil Cioran)

„Coșbuc este nu numai un desăvârșit tehnician, dar nu rareori și un poet mare, profund original, un vizionar, cu accent ardelean evident, al mișcărilor sufletești sempiterne”. (G. Călinescu)

"În Creangã trãiesc credintele, datinile, obiceiurile, limba, poezia, filosofia poporului. Povestea valoreazã cât valoreazã talentul celui care povesteste. Si Creangã a avut asa de mare talent, încât în toate povestile sale oamenii trãiesc cu o individualitate si cu o putere de viatã extraordinare."  (G. Ibrãileanu)

„34 de ani. Înalt, puțin adus de spate; singurul dintre literații noștri care are în adevăr «un cap de artist». Natura i-a dat cu amândouă mâinile toate talentele cari pot împodobi viața unui om. Delavrancea putea fi pictor mare, muzicant mare, cum e scriitor și orator mare. (A. Vlahuță)

„Donici cuib de-nțelepciune, ...”
                           (Mihai Eminescu)

”El crescuse în Moldova, în Bucovina, la Sibiu, la Blaj, la Bucureşti, şi în multele lui cutreerări, mereu în mijlocul poporului român, citise cronicarii şi multe cărţi bisericeşti, cunoştea literatura română în toate fazele ei şi n-am cunoscut om stăpânit, deopotrivă cu dânsul, de gândul unităţii naţionale... pentru ridicarea neamului românesc.” (Ioan Slavici)

”Sărmanii noștri munți bătrâni, nu mă mir ca sunteți triști. Străbunii noștri v-au fost stăpâni, noi, cei de azi abia turiști”. (Octavian Goga)

”Moldova, Transilvania, Muntenia nu există pe faţa pământului; există o singură Românie, există un singur corp şi un singur suflet, în care toţi nervii şi toate suspinele vibrează unul către altul.” (Bogdan Petriceicu Hasdeu)

Când e vorba de salvarea patriei, a-ţi face datoria nu înseamnă nimic; pentru a fi de ajuns trebuie să-ţi faci mai mult decât datoria. (Iulia Hasdeu)

„Ideologiile ne separă. Visele și suferința ne apropie“
                                                                              (E. Ionescu)

”Când mă cuprinde dor adânc de ţară şi n-am pe nimeni să-mi potoale dorul, iau Cartea unde curge sfânt izvorul de-nţelepciune şi tărie rară”. (Ştefan Octavian Iosif)

”Trebuie să tindem mereu spre realizarea ideii de bine, generozitate şi frumuseţă, nicio operă literară nu poate trăi fără ele. Cu cât timpurile sunt mai barbare, mai înveninate de ură şi mai iraţionale, cu atât intelectualul este dator să cultive sufletul lui într-un sens moral şi să se opună curentului.” (Magda Isanos)

”Eu cunosc o horă şi mai frumoasă, hora în care să se ţină de mână toţi pământenii, şi ortodoxi, şi catolici, şi armeni, şi fără a se uita la deosebirea religiilor, pe care le poate judeca numai Dumnezeu, toţi legaţi prin aceleaşi drepturi şi îndatoriri, prin acelaşi interes, prin aceeaşi dragoste faţă de ţară, să joace hora României unite...” (M.Kogălniceanu)

”Viaţa este o ciudată comedie care amestecă împreună şi dureri şi bucurii, punând lacrimi lângă zâmbet, punând zâmbet lângă plâns”. (Alexandru Macedonski)

”Da, suntem moldoveni, fii ai vechii Moldove, însă facem parte din marele trup al românismului, așezat prin România, Bucovina și Transilvania.”
                                                                                                                         (Alexei Mateevici)

”Trebuie să se dea femeii instrucţie, pentru că e om, pentru că e semenul bărbatului, şi nu pentru că e mamă de fii. E numai o perioadă a vieţii în care femeia e mamă şi ar fi nedrept ca restul vieţii să şi-l petreacă într-o neştiinţă dobitocească.” (Sofia Nădejde)

”Noi... care nu ne facem spaimă de carte, știm cu... că orice știință adevărată își află adăpostul și temeiul său în cărți, pre cum știm iarăși că ele sunt vama cea mai înaltă și cea mai netăgăduită a științei celei adevărate”. (Alexandru Odobescu)

”Talentul se descoperă, conform celor știute, în modul următor: în faţa comisiei aşezate la o masă lungă, un băieţan sau o fetiţă sufocată de trac spune, fie Latina Ginta, fie Duşmancele şi după asta domnii examinatori descoperă talentul, cum medicii de pe vremea lui Moliere aflau de ce suferă un bolnav, pipăind piciorul patului”. (Camil Petrescu)

“Invidia şi orgoliul înjosesc pe om. Nimic nu este mai frumos decât să recunoşti şi să apreciezi deschis şi să foloseşti cinstit calităţile şi cunoştinţele altora.” (Marin Preda)

„Viitorul ni-l putem modela după cum vrem. Viața este un lut căruia voința îi dă forma.” (Liviu Rebreanu)

”Nu aurul este bogăţia neamurilor, nu neavutul este sărăcia oamenilor. Avuţiile de aur sunt pieritoare, hărnicia e o bogăţie ce nu se răpeşte, munca e o bogăţie veşnică.”
                                                                                                                                       (Alecu Russo)

Mihail Sadoveanu este "Ştefan cel Mare al literaturii româneşti".
                                                                                               (Geo Bogza)

”Eu cred în existenţa Limbii Române, ca Spirit lucid, ca Zână severă şi răzbunătoare”. (Ion D. Sîrbu)

„Pretutindeni, pe unde mă duceam, oamenii mă îmbrățișau cu dragoste, încât minune nu-i, dacă m’am pătruns în curând cu gândul, că lumea e alcătuită din oameni, care mă iubesc și pe care am deci să-i iubesc și eu”. (I. Slavici)

”De fiecare dată când îl ascult - şi asta se-ntâmplă des - Tudor Gheorghe îmi confirmă bănuiala că poezia românească - populară şi cultă - poate mişca munţii”. (Marin Sorescu)

”În viaţă nu ai să poţi găsi altceva decât ceea ce vei fi în stare să faci tu singură, să înţelegi tu singură, prin tine.” (Henriette Yvonne Stahl)

„Modestă ca valoare artistică, moștenirea literară a lui C. Stamati se încadrează eforturilor depuse de primii noștri scriitori la înfiriparea și statornicirea literaturii moldovenești de tip modern.” (Vasile Ciocanu)

”O patrie fără de nume nu este o patrie. Limba română este patria mea. De aceea, pentru mine, muntele munte se zice, de aceea, pentru mine, iarba iarbă se spune, de aceea, pentru mine, izvorul izvorăşte, de aceea, pentru mine, viaţa se trăieşte.” (Nichita Stănescu)

”Mulțumirile mici sunt fericiri adevărate. Numai când ești însetat, fiecare picătura de apa face mai mult decât un diamant”. (George Topîrceanu)

”Frumosul artistic este una din valorile culturii omeneşti, alături de valoarea economică şi teoretică, politică, morală şi religioasă”. (Tudor Vianu)

”E bine să înveţe un popor de la altul, însă nu e bine să înveţe un popor pe altul.” (Grigore Vieru)

„În muncă e sănătatea, cinstea, puterea și farmecul vieții”.
                                                                                         (A. Vlahuță)

”Arta n-are patrie, fiind o patrie ea însăşi.” ( Vasile Voiculescu)

”Lumea părea a trai într-un echilibru nestabil,... Așa ceva trebuie sa se fi petrecut pe vremea Directoratului, în Franța, când lumea, ieșită de sub Teroare, vrea cu orice preț «sa se amuzeze», deși guvernul era bătut la frontieră și sfârșea printr-un faliment de stat“. (Duiliu Zamfirescu, Chișinău, martie 1918)